Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Octombrie 2018
LunMarMierJoiVinSamDum
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    

Calendar Calendar

Ultimele subiecte
» Caragiale
Sam Ian 10, 2015 8:34 pm Scris de Horia

» Enigmele Bucurestiului
Joi Noi 07, 2013 4:29 pm Scris de Horia

» fara variante multiple
Mier Noi 06, 2013 8:24 pm Scris de Horia

» Miscarea Moderata
Mier Noi 06, 2013 8:22 pm Scris de Horia

» cum te poti debloca energetic
Mier Ian 30, 2013 11:28 am Scris de Horia

» Texte apocrife
Joi Dec 06, 2012 10:31 pm Scris de Horia

» DIONISIE EXIGUUS
Dum Noi 11, 2012 3:39 pm Scris de Horia

» Cerbobil vs Fukushima
Joi Noi 08, 2012 10:41 pm Scris de Horia

» filme youtube
Joi Noi 08, 2012 12:04 pm Scris de Horia

In loc de regulamente...

Lun Iul 21, 2008 12:42 am Scris de Horia

In loc de regulamente lungi si plicistioare pe care nu le citeste nimeni spun doar atit :
Vor fi sterse mesajele care nu respecta urmatoarele principii elementare:

-bunavointa
-bunacredinta
-buna-cuviinta
-bun-simt

In ciuda faptului ca forumul nu e vizitat …

Comentarii: 0

Bun venit !

Lun Iul 21, 2008 1:08 pm Scris de Horia

Scopul acestui forum este de a va oferi un loc de dialog civilizat.
Un loc unde discutiile sa decurga firesc, relaxat, fara incrincenari si contradictii stupide.
Am ales numele de ipoteze in ideea de a cunoaste cit mai multe puncte de vedere la intrebarile …

Comentarii: 0

Bine de stiut !

Dum Iul 27, 2008 12:11 am Scris de Horia

Acest forum fiind gratis asa cum se vede si din adresa, e bine stiut inca de la inceput ca :

- desi acum pe pagina nu apar reclame ele pot sa apara oricind iar continul lor nu depinde de mine
- forumul poate fi inaccesibil uneori din motive tehnice ... nu …

Comentarii: 0

Probleme de inregistrare ?

Joi Dec 16, 2010 12:05 pm Scris de Horia

Daca aveti probleme la inscrierea pe forum, e bine de stiut ca Yahoo mail duce mesajul in zona de spam, cautati acolo,
Daca nu merge nici asa lasati-mi un mesaj la hgrancea@gmail.com
Nu garantez ca raspund imediat, dar in citeva zile se rezolva Smile

Comentarii: 0

Cine este conectat?
In total este 1 utilizator conectat: 0 Inregistrati, 0 Invizibil si 1 Vizitator

Nici unul

[ Vizualizeaza toata lista ]


Recordul de utilizatori conectati a fost de 13, Mar Ian 04, 2011 10:22 pm
Statistici
Avem 44 membri inregistrati
Cel mai nou utilizator inregistrat este: flames

Membrii nostri au postat un numar de 986 mesaje în 240 subiecte

Mircea Eliade Fragmente

In jos

Mircea Eliade Fragmente

Mesaj Scris de Horia la data de Mar Feb 21, 2012 10:59 pm

In curte la Dionis

Adrian îl privea cu simpatie aproape cu căldură.
— De unde să încep ? întrebă.
— Ia-o de la început. De la începutul începutului. Adrian rămase cîteva clipe pe gînduri.
— Evident, în ceea ce mă privește, spuse, începutul începutului îl constituie revelația poeziei.
Ce-am fost înainte de a fi poet nu mai mi-aduc aminte și nici nu mă interesează. Probabil că am fost carnivor. Asta sînt și acum, dar știu că sînt carnivor. Vedeți diferența ?... Așadar, cum vă spuneam, totul a început prin poezie.
— Ce fel de poezie ? îl întrerupse Orlando.
— Ei bine, continuă Adrian, așa cum probabil ați ghicit deja, trebuie să recunosc că, pentru mine, poezia e mai mult decît o tehnică mistică sau un instrument de cunoaștere. Poezia este prin excelență o metodă politică ; și, din nefericire, este ultima metodă politică pe care o mai avem la îndemînă. Dacă nici ea nu reușește, nu mai avem nici o speranță. Dispărem sau ne întoarcem acolo unde ne aflam acum multe sute de mii de ani. La un moment dat, Dumnezeu se va apropia de unii din noi, cei care vom mai rămîne treji și ne va spune :
Messieurs, on ferme !
Barmanul adusese o ceașcă mare cu cafea și un pahar pe jumătate plin, cu o sticlă de sifon alături.
— Nu știu ce este, spuse Adrian, umplîndu-și paharul cu sifon, dar orice ar fi, e binevenit.
Mi-e sete.
Bău fericit, închizînd pe jumătate ochii.
— Vino la subiect, îi spuse Orlando. Ce facem cu politica ?

— Dacă nici poezia nu reușește, nu mai e nimic de făcut. Am încercat tot : religie, morală, profetism, revoluție, știință, tehnologie. Am încercat, pe rînd sau împreună, toate aceste metode, și nici una n-a reușit. N-am putut schimba omul. Mai precis, nu l-am putut transforma în om adevărat.
Dintr-un anumit punct de vedere — și este singurul punct de vedere care mă interesează — am rămas așa cum eram cînd Orfeu încă nu venise printre noi, printre lupi, mistreți și traci.

— Orfeu ? se miră încruntîndu-se Orlando. Orfeu din Infern ?
— Trebuie să precizez că nu mă refer atît la traci, cît la fiarele sălbatece. Vă aduceți
aminte,cum le-a îm-blînzit Orfeu, cîntîndu-le și acompaniindu-se din harfă. Că a civilizat pe traci nu e atît de important. Mult mai important este faptul că a îmblînzit lupii, urșii și mistreții prin muzică și poezie. Mai ales prin poezie, pentru că magia supremă o constituie verbul.
— Vino la subiect ! îl întrerupse Orlando.
— înțelegeți la ce fac aluzie : fiarele sălbatece sînt oamenii în starea lor naturală și, puteți adăuga, vă invit chiar să adăugați, chiar și oamenii în condiția lor culturală. Tot sălbateci sînt, dacă n-au acces la logos, dacă, adică, n-au fost confruntați cu singura magie susceptibilă de a le schimba radical modul lor de a fi : magia verbului, poezia...
— Dar ce facem cu politica ? îl întrerupse din nou Orlando.

— Trebuie să-i imblînzim. Și traduc imediat : așteptăm pe Orfeu, așteptăm pe acel poet de geniu al cărui verb va sili omul să se deschidă către spirit ; cu alte cuvinte, va precipita mutația pe care au rîvnit-o toate religiile și toate filozofiile din lume. Cine îi va mai putea rezista, lui, poetului ? Vă întreb : ce mistreț a mai putut rămîne el însuși, mistreț în toată firea, ascultîndu-l pe Orfeu ?

— Dar atunci, îl întrerupse Orlando, întinzînd mîna pe deasupra mesei și apucîndu-l de braț, atunci ce căuta el, Orfeu, în Infern ?
Adrian nu-și putu ascunde un zîmbet de secretă satisfacție.
— Mă așteptam la întrebarea asta, o simțeam de mult apropiindu-se, pregătindu-se să-mi frîngă aripile. Pentru că, îngăduiți-mi să. fiu sincer, o asemenea întrebare e
făcută să mă descurajeze, cum spuneam : să-mi frîngă aripile. Și, din nefericire, nu sînteți singurul ; chiar și poeții sînt obsedați de acest episod. Dar, credeți-mă, este vorba de un simplu episod, e adevărat, patetic, dar și destul de banal, un episod care, în orice caz, nu poate deveni exemplar pentru noi, cei din ziua de azi.
— Mă rog, îl întrerupse din nou Orlando, a fost sau n-a fost în Infern ?
— Evident c-a fost, dar de ce ? Ca să-și salveze soția, pe Euridice. E foarte frumos, e, cum spuneam, patetic, dar este doar o dovadă de dragoste conjugală. Cîți din noi n-am face același lucru dacă am avea prestigiile lui la dispoziție ? Dar, recunoașteți, Orfeu a coborît în Infern ca să salveze o singură ființă, și încă o ființă mult iubită, pe propria lui soție. Nici măcar n-a coborît pentru o necunoscută sau un ins oarecare, un bătrîn. sau un copil, mai ales un copil, căci în primul rînd copiii mor mușcați de șerpi. Dar Christos a coborît în Infern pentru toți oamenii, pentru toți cei care muriseră de la Adam încoace, milioane și milioane de necunoscuți și de necunoscute, a coborît în Infern ca să-i mîntuiască. Și cu toate acestea, adăugă cu gravitate și melancolie, nici creștinismul, Biserica lui Christos, n-a izbutit să schimbe oamenii. De ce să mai vorbim, atunci, de Orfeu în Infern ? E un simplu episod care nu-mi revelează nimic. Și știu și de ce nu-mi revelează nimic : pentru că poetul nu e implicat în acest descensus ad Inferos. în timp ce Orfeu în Tracia, Orfeu printre lupi, urși și mistreți...
— Unde vrei să ajungi ? îl întrebă Orlando bănuitor, aproape cu teamă.
— Mă întorc de unde am plecat. Vă spuneam că așteptăm poetul, că asta e ultima noastră speranță. Poetul, repetă Adrian cu fervoare, mai mare decît Eschil, și Shakespeare, și toți ceilalți laolaltă. Profet și taumaturg în adevăratul sens al acestor cuvinte, adică în sensul lor politic.
Așeză paharul gol pe tavă și căzu pe gînduri.



Ultima editare efectuata de catre Horia in Mar Feb 21, 2012 11:56 pm, editata de 2 ori

_________________
hgrancea@yahoo.com
avatar
Horia
Admin

Mesaje : 622
Data de inscriere : 20/07/2008

Vezi profilul utilizatorului http://ipoteze.forumgratuit.ro

Sus In jos

Re: Mircea Eliade Fragmente

Mesaj Scris de Horia la data de Mar Feb 21, 2012 11:14 pm

Ceea ce vedeam in filmele cu Zona crepusculara par simple parodii in comparatie cu atmosfera creeata de aceasta nuvela.
Actiunea se desfasoara pe doua planuri sau chiar pe trei un al treilea fiind pe lumea cealalta... dar si celelate doua planuri sint incerte in fiecare din ele se povesteste fie un vis fie o amintire respectiv: amintiri de razboi depanate intre prieteni iarna la Iasi intr-un salon sint vazute in celalat plan ca vise ale unui locotenent pierdut in imensitatea stepei ucrainene si insotit de ultimi doi supravietuitori din plutonul sau.
Si nici nu conteaza ce plan e cel real salonul sau frontul ci cel de al treilea plan cel al lumi celeilalte.
Pe drum cei trei intilnesc un soldat rus grav ranit aproape inconstient, inceraca sa il ia cu ei sa il salveze dar moare pe drum. Dupa un timp locotenentul se raneste accidental cu propria arma, lesina si trece dincolo unde poarta o discutie cu Ivan din care redau pasajul de mai jos:

Ivan

— Ne cunoaștem de mult, îl întrerupse Ivan, nici nu îndrăznesc să-ți spun de cînd ne cunoaștem. Dar nu ne recunoaștem decît cînd e prea tîrziu.
Darie îl privea adînc, concentrat. Și, ca de obicei cînd îl interesa discuția, băgă automat mîna în buzunar, să-și caute pachetul cu țigări. Dar de data aceasta gestul îi fusese de-ajuns.
— Cred că înțeleg ce vrei să spui, șopti clătinînd din cap. în fond, o viață, o întreagă existență umană se poate dezvolta, împlini și încheia în cîteva luni, uneori poate chiar și mai puțin.
— Și, e curios, aceleași probleme reveneau necontenit în discuțiile noastre, continuă Ivan.
Bunăoară, seria de evidențe mutual contradictorii. De cîte ori și în cîte limbi nu mi-ai vorbit de asta...
— Ce e mai grav, adăugă Darie cu melancolie, ce e mai grav e că nu mai mi-aduc aminte ce voiam să spun cu asta. Mai precis, nu mai mi-aduc aminte de urmare. începusem fraza aceasta, mă pregăteam să-ți prezint un întreg sistem, cînd m-au chemat băieții și am pierdut firul.
— Ai spus tot ce trebuia spus. Ce trebuia spus deocamdată, sublinie cu înțeles. Restul ai să-l spui mai tîrziu. Mi l-ai mai spus, și ai să vezi că are să-ți placă și dumitale cînd l-oi descoperi din nou... îl privi cu căldură și totuși cu ironie, aproape provocator.
— Cînd te ascult, Ivan, am impresia că ascult pe Arhip. Ultima oară cînd am vorbit cu el...
— Cînd a fost asta ? îl întrerupse Ivan. Acum cîte sute de ani, sau cîte luni ? In ce viață ?...
Nu trebuie să mă înțelegi greșit, adăugă văzînd că Darie îl privește încruntat, nedumerit. Nu e vorba de timp, ci de decalajul între evidențele mutual contradictorii, cum îți place dumitale să spui. îmi pare rău că te-am întrerupt, reluă după un răstimp, căci Darie continua să tacă. Te-am mai întrerupt o dată, nu-ți mai aduci aminte acum, pentru că e prea mare decalajul între evidențe, te-am întrerupt tocmai cînd te pregăteai să ne explici în ce sens folosiseși expresia agnostos theos. Dumneata aveai în față, ca pe un ecran interior, imaginea lui Ivan oarecum înmormîntat în propriul lui trup. Și voiai să spui că așa arată uneori Dumnezeu, Spiritul Suprem, capturat, închis de Materie, orbit, alienat, ignorîndu-și propria lui identitate. Dar ce Dumnezeu era acesta ? In orice caz, nu Dumnezeul lui Pavel, și nici al grecilor. Dumneata te gîndeai la miturile gnostice, la concepțiile indiene despre Spirit și Materie.
— Evident, evident. Asta a remarcat și Procopie.
— Și, cu toate acestea, ceva era adevărat în comparația dumitale, dar numai dacă privim lucrurile dintr-o cu totul altă perspectivă. Spiritul e întotdeauna camuflat în Materie, dar rostul lui acolo — dacă e prizonier, sau se află acolo provizoriu, pentru că e activ, și cîte altele — rostul lui ai să-l afli mai tîrziu. Asta e de altfel Enigma — Enigma cu majusculă — care ne confruntă pe toți, ghicitoarea care se pune, inexorabil, oricărui om : cum să recunosc Spiritul dacă e camuflat în Materie, adică, în fond, dacă e irecognoscibil ? Și așa sîntem și noi, noi toți, domnule filozof :
nu numai indestructibili, cum spuneai, ci si irecognoscibili...

Dar văd că ești așteptat, adăugă întorcînd capul.
In semiîntunerecul care prevestea zorile, Darie zări la vreo douăzeci de metri, în plin cîmp, o siluetă familiara, pe care nu izbutea totuși s-o identifice. Mult mai departe, în direcția șoselei pe care o traversaseră în noaptea aceea, se întrezăreau grupuri răzlețe, înaintînd încet, parcă ar fi șovăit.
— Și trebuie să mă duc și eu, continuă Ivan. Mă așteaptă și pe mine, acolo.
întinse mîna spre răsărit, dar deși Darie cercetă încordat zarea, nu desluși nimic. Cîinele pornise înainte, fără grabă, cu capul plecat, și atunci Darie îl recunoscu deodată și zîmbi fericit. l-l arătă lui Ivan.
— El te-a recunoscut, șopti. El a fost singurul care te-a recunoscut...
— încearcă și dumneata, domnule filozof, spuse Ivan privindu-l adînc în ochi, cu gravitate. încearcă data viitoare — cînd va fi asta ? Și unde ? In vreun salon la Iași, la Tokio, sau pe munte, sau într-un spital, sau într-o altă planetă ? Dacă te-aș recunoaște eu întîi, ți-aș face semn, dar nici eu n-am să te recunosc, iar dacă totuși te-aș recunoaște și ți-aș face semn, nu mă vei înțelege. Asta-i povestea, domnule filozof ; sîntem irecognoscibili și față de noi înșine, și unul față de altul...
înainta încet, parcă pierdut în gînduri, și văzînd că Darie îl urma, se opri.
— Nu, adăugă zîmbind, acesta-i drumul nostru. Drumul dumitale este de cealaltă parte, și înălță brațul înapoi, spre apus. Grăbește-te. Ești așteptat...


_________________
hgrancea@yahoo.com
avatar
Horia
Admin

Mesaje : 622
Data de inscriere : 20/07/2008

Vezi profilul utilizatorului http://ipoteze.forumgratuit.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum