Ipoteze
Doriti să reactionati la acest mesaj? Creati un cont în câteva clickuri sau conectati-vă pentru a continua.
Căutare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Martie 2024
LunMarMierJoiVinSamDum
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Calendar Calendar

Ultimele subiecte
» Caragiale
inrudirea romano albaneza EmptySam Ian 10, 2015 8:34 pm Scris de Horia

» Enigmele Bucurestiului
inrudirea romano albaneza EmptyJoi Noi 07, 2013 4:29 pm Scris de Horia

» fara variante multiple
inrudirea romano albaneza EmptyMier Noi 06, 2013 8:24 pm Scris de Horia

» Miscarea Moderata
inrudirea romano albaneza EmptyMier Noi 06, 2013 8:22 pm Scris de Horia

» cum te poti debloca energetic
inrudirea romano albaneza EmptyMier Ian 30, 2013 11:28 am Scris de Horia

» Texte apocrife
inrudirea romano albaneza EmptyJoi Dec 06, 2012 10:31 pm Scris de Horia

» DIONISIE EXIGUUS
inrudirea romano albaneza EmptyDum Noi 11, 2012 3:39 pm Scris de Horia

» Cerbobil vs Fukushima
inrudirea romano albaneza EmptyJoi Noi 08, 2012 10:41 pm Scris de Horia

» filme youtube
inrudirea romano albaneza EmptyJoi Noi 08, 2012 12:04 pm Scris de Horia

In loc de regulamente...

Lun Iul 21, 2008 12:42 am Scris de Horia

In loc de regulamente lungi si plicistioare pe care nu le citeste nimeni spun doar atit :
Vor fi sterse mesajele care nu respecta urmatoarele principii elementare:

-bunavointa
-bunacredinta
-buna-cuviinta
-bun-simt

In ciuda faptului ca forumul nu e vizitat …

Comentarii: 0

Bun venit !

Lun Iul 21, 2008 1:08 pm Scris de Horia

Scopul acestui forum este de a va oferi un loc de dialog civilizat.
Un loc unde discutiile sa decurga firesc, relaxat, fara incrincenari si contradictii stupide.
Am ales numele de ipoteze in ideea de a cunoaste cit mai multe puncte de vedere la intrebarile …

Comentarii: 0

Bine de stiut !

Dum Iul 27, 2008 12:11 am Scris de Horia

Acest forum fiind gratis asa cum se vede si din adresa, e bine stiut inca de la inceput ca :

- desi acum pe pagina nu apar reclame ele pot sa apara oricind iar continul lor nu depinde de mine
- forumul poate fi inaccesibil uneori din motive tehnice ... nu …

Comentarii: 0

Probleme de inregistrare ?

Joi Dec 16, 2010 12:05 pm Scris de Horia

Daca aveti probleme la inscrierea pe forum, e bine de stiut ca Yahoo mail duce mesajul in zona de spam, cautati acolo,
Daca nu merge nici asa lasati-mi un mesaj la hgrancea@gmail.com
Nu garantez ca raspund imediat, dar in citeva zile se rezolva Smile

Comentarii: 0

Cine este conectat?
În total sunt 4 utilizatori conectati: 0 Înregistrati, 0 Invizibil si 4 Vizitatori

Nici unul

[ Vizualizeaza toata lista ]


Recordul de utilizatori conectati a fost de 15, Joi Oct 12, 2023 11:25 pm
Statistici
Avem 44 membri înregistrati
Cel mai nou utilizator înregistrat este: flames

Membrii nostri au postat un numar de 986 mesaje în 240 subiecte

inrudirea romano albaneza

3 participan?i

In jos

inrudirea romano albaneza Empty inrudirea romano albaneza

Mesaj Scris de Horia Lun Sept 20, 2010 10:54 am

Horia
Horia
Admin

Mesaje : 622
Data de inscriere : 20/07/2008

https://ipoteze.forumgratuit.ro

Sus In jos

inrudirea romano albaneza Empty Re: inrudirea romano albaneza

Mesaj Scris de alienx Mar Feb 22, 2011 9:13 am

The requested URL /ipoteze-si-teorii-privind-legaturile-de-inrudire-romano-albaneze/2010/08/18 was not found on this server.

Additionally, a 404 Not Found error was encountered while trying to use an ErrorDocument to handle the request.
alienx
alienx
Membru

Mesaje : 11
Data de inscriere : 27/05/2010

Sus In jos

inrudirea romano albaneza Empty Re: inrudirea romano albaneza

Mesaj Scris de zaraza26 Mier Sept 21, 2011 8:51 am

Subiectul n-a disparut insa de pe net.

Ipoteze și teorii privind legăturile de înrudire româno-albaneze

În opinia unor savanți, albanezii, românii si aromânii sunt recunoscuți ca adevãrați autohtoni ai ținuturilor sud-nord-dunãrene, fiind descendenți și continuatori ai traco-ilirilor 1. Rãsãrit din substratul traco-iliric, poporul albanez apare abia in sec. al Il-lea, pentru ca apoi sã disparã pentru multe veacuri din zarea istoriei (ca atestare documentarã – n.n.).

Intr`adevãr,îin acest secol se face pentru întâia datã, mențiune despre o populațiune de pe actualul teritoriu național albanez cu numele Albanoi, având ca centru orașul Albanopolis. Dupã aceastã scurtã pomenire, urmeazã o tãcere pânã în sec. al XI-lea, când se amintește despre o rãscoalã din Albania, in care au luat parte si Albanezii. Din aceastã întreruptã amintire ce se face la un interval atât de mare, reiese cã începuturile istorice ale poporului albanez se aseamãnã cu acele ale poporului român 2.

Din timpuri strãvechi și pânã în vremeaa noastrã, zona sud-dunareanã, balcanicã, mai precis cea cuprinsã între mãrile Neagrã, Adriaticã și Egee, foarte prielnicã viețuirii omenești, a fost viu disputatã de numeroase seminții. În zorii istoriei antice, aici s-au dezvoltat douã neamuri înrudite, dar totuși distincte: tracii si ilirii 3., strãmoșii românilor și albanezilor de azi.

Dupã Nicolae Iorga, temelia acestor douã popoare, român și albanez, sunt semințiile iliro-traco-dacice, care au populat întreaga Peninsulã Balcanicã, trecând sub numele de Geți și Daci, Dunãrea și lãțindu-se apoi, peste întregul platou al Ardealului 4. Scriind despre înrudirea limbii române cu cea albanezã, redactorul unei reviste albano-române din București, semna sub pseudonimul Boirevista, urmãtoarele: Fațã de niciunul din elementele care constituie limba noastrã de azi, nu ne poate cuprinde însã atâta duioșie fațã de cel ce ne e comun cu albanezii, cãci vechimea lui întrece douãzeci de veacuri 5.

Albaneza și româna se caracterizeazã, în interiorul uniunii lingvistice balcanice, printr-o strânsã înrudire. Aceastã înrudire se intrevede, cum se știe, în întregul sistem al celor douã limbi, în alcãtuirea foneticã, în structura morfologicã, în construcția sintacticã, în frazeologie, în formarea cuvintelor și în vocabular 6. Relatând despre geneza elementelor pe care româna le are in comun cu albaneza, despre evoluțiile independente în fiecare dintre cele douã limbi, precum și despre mostenirile independente din substratul traco-dac (în românã) sau traco-ilir (in albanezã), prof. univ. dr. Grigore Brâncuș subliniazã faptul cã româna și albaneza sunt inrudite prin substrat, sub înrâurirea cãruia au apãrut inovații comune 7.

Relațiile româno-albaneze, respectiv traco-ilire, se dovedesc a fi foarte vechi, drept pentru care existã o serie de similitudini, paralele și concordanțe în viața spiritualã și culturalã a celor douã popoare.
Studiind aceste raporturi, distinsul lingvist albanez, Eqrem Cabej, avea sã afirme: Apropierea este atât de mare, încât lingvistul dese ori are impresia ca are în fața lui o singurã materie de limbã, reprezentatã sub douã forme diferite 8.

Același învãțat aprecia: din caracterul acestei afinitãți se poate afirma cu destulã siguranțã cã în istoria lor, poporul albanez și poporul român au fost în vecinãtate unul cu altul, pe alocuri poate au trãit în simbioza 9. Pentru filologul italian Giuliano Bonfante, albanezii și românii erau într-o vreme unul și același popor, care a primit același val de latinitate, cam târziu, prin veacurile II-III ale e.n. 10.

Ideea strãvechii legãturi de înrudire etnicã și lingvisticã dintre români și albanezi, dateazã încã din sec. al XVIII-lea.

Pionierul cercetãrilor istorice și lingvistice sud-est europene, Johann Erih Thunmann, era convins cã existã o înrudire între românã și albanezã bazatã pe o vecinãtate apropiatã: Albanezii sunt descendenþii vechilor iliri, la fel ca și vecinii lor vlahi, de care mã voi ocupa ulterior, sunt fii ai tracilor. De remarcat cã Thunmann socotea necesar sã explice orientarea cercetãrilor sale: Nouã, celor din pãrțile apusene ale acestui continent, nici unul dintre popoarele Europei nu ne este mai puþin cunoscut în privința originii, istoriei și limbii sale, ca albanezii și vlahii. și cum nu este vorba de popoare de rând; este vorba despre popoare de seamã, pe care orice istoric ar trebui sã vrea sã le cunoascã, a cãror istorie ar putea sã umple o lacunã din istoria mai veche și mai nouã a Europei. Dar ele nu mai joacã astãzi un rol important, ele sunt popoare lipsite de libertate, de drepturi si de noroc, iar istoricul este adesea tot atât de nedrept ca orice om: el îl disprrețuiește pe cel fãrã noroc .

Din cercetãrile ulterioare, lingviștii noștri au constatat cã într-adevãr, preferințele comparative s-au îndreptat cu precãdere spre limba albanezã, a cãrei înrudire originarã cu substratul românesc, este unanim recunoscutã. Misterioasa noastrã înrudire cu albanezii este realitatea apropierii sufletești între cele douã popoare: o anumitã cãldurã în raporturile reciproce, toate aceste izvorâte dintr-o comunitate de civilizație care are începuturile în strãfundul veacurilor. Cu ocazia unei cãlãtorii în Albania, în anul 1957, Alexandru Rosetti a fost surprins sã audã cã albanezii au același ritm al frazei.

Albaneza, dupã Rosetti, este o limbã centum, prin elementele ei care se explicã prin ilirã, și o limbã satem, prin elementele care se explicã prin tracã.

Elementele pe care albaneza le are în comun cu româna se explicã – în afarã de câteva excepții – prin tracã. În acest sens, Rosetti aduce drept dovadã o serie de elemente ale vocabularului comun al românei și albanezei, corespondențe fonetice între cele douã limbi, expresii in comun, argumentând toate acestea prin existența unui substrat comun în douã sau mai multe limbi balcanice. În Istoria limbii române, Rosetti susține autohtonismul albanezilor în nordul teritoriului actual, în vecinãtate cu populația vlahã, acest lucru fiind exemplificat prin numeroasele analogii în materie de limbã, care nu s-au putut dezvolta decât printr-un contact intim al celor douã popoare.

În acest sens, Th. Capidan este de pãrere cã poporul albanez s-a format pe teritoriul naþional din nordul Albaniei, într-un þinut în care el putea veni în atingere cu populaþiunile românești medievale din sudul Dunãrii. Prin aceasta trebuie sîadmitem existenþa unei simbioze albano-române.

N.A Constantinescu constata că acum o mie de ani masa româneascã timoceanã, înainte pânã în regiunea orașelor Niș-Vranje, unde fãcea legãturã cu masa etnicã albanezã care se lãþește pânã la Adriatica. Numai admiþând aceastã legãturã, care s-a rupt în epoca modernã, ne putem explica și raporturile culturale și de limbã dintre poporul albanez și cel roman. Un punct de vedere interesant are și Nicolae Caratanã: Aromâna cunoaște mai puþini termeni albanezi decât româna. O dovadã în plus cã albanezii au trãit în mai strânsã legãturã cu românii decât cu aromânii, probabil în Kosova și încã mai spre nord-vest.

Despre vecinãtatea dintre cele douã popoare vorbește și cercetãtorul albanez Jovan Prespa. Când vine vorbă despre albanezii kosovari aflați în vecinătatea directă cu românii timoceni, în anii 1877-1878, sârbii au alungat din aceastã zonã peste 300 mii de etnici albanezi, numai cu hainele ce le purtau pe ei, rămânând acolo (pe Toplița), numai vlahii. Iată unde se ascund urmele simbiozei albano-române, existente în substrat!

Aceeași pãrere despre înrudirea și asemãnãrile româno-albaneze, este susținutã și de Alexandru Graur, conform căruia limba albanezã este, în afarã de greacã, singura limbã autohtonã care s-a pãstrat din antichitate în Balcani. Elementele comune ale albanezei numai cu romana, ca și fapte de altã naturã, fac ca albaneza sã fie consideratã tot mai mult continuarea acelei limbi care constituie substratul limbii române, traca, dupã unii, chiar dacomoesiana.

———————–
1. Constantin Papanace, Geneza si evolutia constiintei nationale la macedo-romani, Bucuresti, 1995, p.33.
2.Theodor Capidan, Simbioza albano-romana si continuitatea romanilor in Dacia, in Revista Fundatiilor Regale, nr.5, Bucuresti, l943, p.244..
3. Constantin Rezachevici, Istoria popoarelor vecine si neamul romanesc in Evul Mediu, Editura Albatros, Bucuresti, 1998, p.263-264.
4.Boirevista, Inrudirea limbei romana cu cea albaneza, in Tribuna Albano-Romana, nr.1-2, Bucuresti, 1916, p.15.
5. Ibidem.
6. Eqrem Cabej, Introducere in istoria limbii albaneze, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, l997, p.1O.
7. Grigore Brancus, Cercetari asupra fondului traco-dac al limbii romane, Institutul roman de Tracologie, Bucuresti, 1995, p.8-9.
8. Luan Topciu, Sentimentul dorului la Asdren, Poradeci si Kuteli, Bucuresti, l999, p.ll.
9. Eqrem Cabej, Hyrje ne historine e gjuhes shqipe (Introducere in istoria limbii albaneze), Tirana, l97l, p.l7l.
1O. Giuliano Bonfante, Studii Romeni, Roma, 1973, p.68.

http://romanianoua.ro/?p=196
zaraza26
zaraza26
Membru

Mesaje : 27
Data de inscriere : 22/07/2008

Sus In jos

inrudirea romano albaneza Empty Re: inrudirea romano albaneza

Mesaj Scris de zaraza26 Mier Sept 21, 2011 2:51 pm

zaraza26 a scris:

Ipoteze și teorii privind legăturile de înrudire româno-albaneze
[...]
Pionierul cercetãrilor istorice și lingvistice sud-est europene, Johann Erih Thunmann, era convins cã existã o înrudire între românã și albanezã bazatã pe o vecinãtate apropiatã: Albanezii sunt descendenþii vechilor iliri, la fel ca și vecinii lor vlahi, de care mã voi ocupa ulterior, sunt fii ai tracilor. De remarcat cã Thunmann socotea necesar sã explice orientarea cercetãrilor sale: Nouã, celor din pãrțile apusene ale acestui continent, nici unul dintre popoarele Europei nu ne este mai puþin cunoscut în privința originii, istoriei și limbii sale, ca albanezii și vlahii. și cum nu este vorba de popoare de rând; este vorba despre popoare de seamã, pe care orice istoric ar trebui sã vrea sã le cunoascã, a cãror istorie ar putea sã umple o lacunã din istoria mai veche și mai nouã a Europei. Dar ele nu mai joacã astãzi un rol important, ele sunt popoare lipsite de libertate, de drepturi si de noroc, iar istoricul este adesea tot atât de nedrept ca orice om: el îl disprrețuiește pe cel fãrã noroc .
[...]

Retin mai ales partea asta... Si ma intreb din nou, de ce nu intereseaza ipoteza ca dacii vorbeau o limba din care s-a format mai tarziu latina, ca dacii au plecat pe teritoriul actualei Turcii, apoi dupa caderea Troiei au ajuns pe teritoriul actualei Italii. Si am gasit un fel de raspuns... de ce nu suntem atractivi ca sa puna aici arabii etc bombe? Nu prezentam interes. Asa ca, las' sa ne fie bine si fara prea mult interes. Ideea cu dezinteresul aratat noua de teroristi mi-a venit cand au avut loc niste atacuri undeva in lume. La noi un atac terorist nu va face valva in lumea civilizata, teroristii nu-si ating scopurile lovind aici.

Nu-mi place vorba asta, ca suntem fara noroc. Halal noroc, sa transformi popoarele in consumatoare de E-uri, programe tv si alte nascoceli ale consumismului. Acest "nenoroc" ascunde germenii unei revolutii spirituale.
zaraza26
zaraza26
Membru

Mesaje : 27
Data de inscriere : 22/07/2008

Sus In jos

inrudirea romano albaneza Empty Re: inrudirea romano albaneza

Mesaj Scris de Horia Joi Sept 22, 2011 1:07 pm

zaraza26 a scris:
zaraza26 a scris:

Ipoteze și teorii privind legăturile de înrudire româno-albaneze
[...]
Pionierul cercetãrilor istorice și lingvistice sud-est europene, Johann Erih Thunmann, era convins cã existã o înrudire între românã și albanezã bazatã pe o vecinãtate apropiatã: Albanezii sunt descendenþii vechilor iliri, la fel ca și vecinii lor vlahi, de care mã voi ocupa ulterior, sunt fii ai tracilor. De remarcat cã Thunmann socotea necesar sã explice orientarea cercetãrilor sale: Nouã, celor din pãrțile apusene ale acestui continent, nici unul dintre popoarele Europei nu ne este mai puþin cunoscut în privința originii, istoriei și limbii sale, ca albanezii și vlahii. și cum nu este vorba de popoare de rând; este vorba despre popoare de seamã, pe care orice istoric ar trebui sã vrea sã le cunoascã, a cãror istorie ar putea sã umple o lacunã din istoria mai veche și mai nouã a Europei. Dar ele nu mai joacã astãzi un rol important, ele sunt popoare lipsite de libertate, de drepturi si de noroc, iar istoricul este adesea tot atât de nedrept ca orice om: el îl disprrețuiește pe cel fãrã noroc .
[...]

Retin mai ales partea asta... Si ma intreb din nou, de ce nu intereseaza ipoteza ca dacii vorbeau o limba din care s-a format mai tarziu latina, ca dacii au plecat pe teritoriul actualei Turcii, apoi dupa caderea Troiei au ajuns pe teritoriul actualei Italii. Si am gasit un fel de raspuns... de ce nu suntem atractivi ca sa puna aici arabii etc bombe? Nu prezentam interes. Asa ca, las' sa ne fie bine si fara prea mult interes. Ideea cu dezinteresul aratat noua de teroristi mi-a venit cand au avut loc niste atacuri undeva in lume. La noi un atac terorist nu va face valva in lumea civilizata, teroristii nu-si ating scopurile lovind aici.

Nu-mi place vorba asta, ca suntem fara noroc. Halal noroc, sa transformi popoarele in consumatoare de E-uri, programe tv si alte nascoceli ale consumismului. Acest "nenoroc" ascunde germenii unei revolutii spirituale.


Mai intii vreau sa iti multumesc pentru ca ai reusit sa recuperezi acest subiect pe care il credeam pierdut.
Dar as vrea sa fac o mica precizare la noi a intrat in uzanta generalizarea termenului de daci, in vreme ce dacii ocupau doar o parte din banat si transilvania si erau unul din numeroasele ramuri tracice care ocupau actualul nostru teritoriu si ... mai mult decit atit Smile
Nu as fi deacord ca dacii ar fi cei care au plecat din troia dupa caderea sa si s-au stabilit in italia ... erau tot un popor trac dar nu daci; asta asa ca o mica precizare care nu afecteaza fondul problemei asa cum il prezinti tu.
Dar sint in total acord cu tine ca dacii ca si ceilalti traci, vorbeau o limba atit de inratit de inrudita cu latina vulgara ca nu era nevoie de talmaci intre cele doua parti.
Ipoteza fondului comun intre traci si latini nu e nou, si a mai fost intretinuta de Hasdeu sau Densusianu... dar cel mai nou sustinator al acestei eorii este Napoleon Savescu www.dacia.org
Motivul pentru care aceasta teorie nu este impartasita de stiinta oficiala este explicat destul de clra de N Savescu.



Horia
Horia
Admin

Mesaje : 622
Data de inscriere : 20/07/2008

https://ipoteze.forumgratuit.ro

Sus In jos

inrudirea romano albaneza Empty Re: inrudirea romano albaneza

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum